De ce plâng chitarele?

O întrebare ce face în curând un sfert de secol, rămasă fără răspuns în ceea ce mă privește. Zdrăngănesc la chitară de aproape patruzeci de ani — fără nicio performanță, de niciun fel. De fapt, până acum niște ani — când am descoperit că YouTube nu mai este groapa de gunoi video a omenirii pe care o țineam minte din jurul anilor 2010, ci are tone și tone de conținut de primă mână — nu prea știam niciun cântec cap-coadă. Dar ce jam sessions cu mine însumi trăgeam!

Chestie care mă aduce la întrebarea din titlu. Fiindcă de când am pus mâna pe chitară întâiași dată pentru prima oară, a fost întotdeauna și fără excepție distracție maximă.

E o vorbă veche din publicitate — “Advertising is the most fun you can have with your clothes on”, atribuită tipului care a inspirat serialul “Mad Men”. Din proprie experiență, doar parțial adevărată. Dar că “Playing guitar is the most fun you can have with your clothes on” — asta pot garanta 101%. Deși în privința aceasta, hainele sunt absolut opționale.