Flexiuni

Unele se fac la sală, celelalte la școală. Deși, în cazul celor din urmă, s-a cam fleșcăit trebușoara de atâta amar de vreme, că am dat-o deja în sarcopenie intelectuală în formă acută — nu mai lipsește mult să ne pierdem echilibrul și să ne frângem gâtul.

Simple amândouă, câtă vreme se învață forma corectă. Și nu se execută după ureche sau după cum îi vine fiecăruia pe chelie. Din fericire, doar pe unele le poți vedea în oglindă — pe celelalte trebuie să le cunoști. Iar la Miorița-n staul, ce se vede a fost mereu infinit mai valoros decât ce este pe dinăuntru.

Așa că flexionăm la marea artă doar ceea ce se poate scoate în față, la poartă.

Adrian Matei

https://maplusei.com/autorul

https://maplusei.com
Previous
Previous

Cui mă adresez?

Next
Next

72 de fire