Lenea-i motor de AI

O parte deloc neglijabilă a societății este formată din leneși. Oameni cărora le vine tare greu, în mod natural, să miște — un deget, o mână, un pumn de neuroni. “Muieți-s posmagii?” e doar o vorbă care umblă Creangă pe la noi, însă în spatele ei se află o realitate universală.

Și nu zic nu, lenea a fost generatoare de suficiente invenții și inovații folositoare ca să n-o tratăm doar ca pe o boală cronică. Telecomanda. Mașina de spălat vase. Carul cu boi. Dar până de foarte curând, n-a fost totuși pusă la treabă pentru ceva ce pervertește însuși lucrul care ne diferențiază de restul mamiferelor.

Mestecatul de idei, analiza informațiilor, gândirea critică, liniuța de unire dintre două puncte disparate cer cu adevărat efort, iar externalizarea către Algoritm pare mană cerească pentru lenea cea cotropitoare. Dar ce se va alege din omenire când o bună parte dintre noi își va fi donat practic creierul? Bastarzii omului cu siliconul vor mai ști ce-i aceea o poezie, darămite să mai scrie vreuna?

Dulcea LN s-ar putea dovedi mai cancerigenă decât au fost vreodată țigările L&M.