Mai mult în curci decât des curci?

Dacă te uiți la un curcan înfoiat din profil, o să vezi că seamănă izbitor cu harta României. Deci poate curca ar trebui să fie simbolul plaiurilor carpato-danubiano-mamaiotice, nu oaia. Mai ales că este și un import american.

Oaia ne gâdilă pufos la sentiment: crăpăm ca niște eroi ce suntem, în ritmuri de baladă, împăcați cu soarta care se prăvălește peste noi ca o năvalnică ploaie de vară. Pe când curca ne spune adevărul alb-negru în față: ne holbăm buimaci la lume, dar ne și umflăm în pene, de parcă ouăm zilnic o faptă cât un Fabergé.

Să te uiți precum curca în lemne în timp ce umbli ca o curcă plouată prin viață nu-i defel de râsul curcilor — e un sistem de operare, perfecționat în două milenii de existențialism trăirist.