Odată timișorean, mereu timișorean

Am revenit după niște ani pe cheiurile Begheului, la o revedere de dragi oameni și locuri. Și am regăsit o Timișoară foarte faină. Pe ici, pe colo, prin punctele esențiale, schimbată în bine. Dar, cel mai important, cu aceeași atmosferă cosmopolită și relaxată pe care mi-o aminteam dintotdeauna.

Încrengătura de nații și oameni din toate cotloanele țării și lumii a fost mereu ceea ce a făcut din Timișoara, Timișoara. Deși, la fel cum au rămas bucăți din vechiul bastion care apăra cetatea în vremea austriecilor, am întâlnit și bucăți din vechiul patriotism local cu “Timișoara, timișorenilor”. Or, pentru mine, timișorean a fost întotdeauna echivalent cu american — nu contează de unde vii și ce nație ești, contează doar să vrei să fii timișorean.

Și odată timișorean, mereu timișorean, indiferent pe ce țărmuri te poartă ale vieții valuri.