Suflete zgâriate

Wabi-sabi ne spune în japoneză că există frumos în imperfecțiune. Că trecerea timpului aduce o patină care ne mângâie plăcut ochiul. Că semnele de uzură ori zgârieturile adânci sunt niște superbități prin ele însele. Fiindcă lucrurile neînsuflețite pot avea totuși memorie: urmele de folosire.

La fel ține minte și sufletul. Spaime, pierderi, iubiri, greșeli, ratări — fiecare lasă ceva în urmă. Și câteodată tare am vrea niște șmirghel magic, să facem totul neted. Perfect. Glanț.

Doar că un suflet ca scos din țiplă e în fond tot un lucru neînsuflețit.