Nu fi ca T.

Idee de personaj vag ce poartă o simplă inițială în locul unui nume: T. Sună a Kafka, dar nu este.

T. nu spune niciodată ce vrea, dar e mereu prezent. Nu se bagă, dar nici nu dispare. Nu e aici, dar nici dincolo. Te lasă să speri pe barba ta, fără să-ți promită nimic. Semnalizează, dar nu intră în depășire. E niciniciul perfect: nici așa, nici altfel.

Oamenii pot înțelege un “da”. Pot accepta un “nu”. Dar nu pot gestiona ambiguitatea perpetuă. Cronicul “las’ că mai vedem noi”. Când nu spui lucrurilor pe nume, devii o absență cu chip. Un țiuit în urechi care încurcă, irită, devorează. Înnebunește.

Îmi pare că lumea s-a umplut de T.-ii în vremurile acestea.

And don’t even start me on T.rump.