Imposibila ușurință a scrisului

Ai spune că, după ce ai hălăduit pe coclaurile imaginației și ai strâns în manuscriptare niște sute de mii de cuvinte, treaba asta cu scrisul de literatură devine mai ușoară.

Vestea surprinzător de bună este că da - atunci când ți-ai găsit vocea și ți-ai format, prin încercări și eșecuri repetate, propriul mod de a scrie, îți vine mai ușor scrisul.

Vestea proastă de bubuie este că există o relație direct proporțională între numărul de cuvinte scrise și chinul de a le scrie. Cu cât ai scris mai mult, cu atât mai dificil îți va fi să scrii lucruri pe care să nu le fi scris deja.

Dar dacă ar fi simplu, n-ar avea toată lumea abdomen cu pătrățele?